Morphology & Lexicon
( hover to peek ✧ click to lock )
εὖ. From εὖ. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n43309.
τόδ’. From ὅδε. Noun. Neuter, nominative, singular. [n-s–-nn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
τόδ’. From ὅδε. Noun. Neuter, vocative, singular. [n-s–-nv-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
τόδ’. From ὅδε. Noun. Neuter, accusative, singular. [n-s–-na-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
ἴσθι. From εἰμί. Verb. Present, imperative, active, 2nd person, singular. [v2spma–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n31130.
ἴσθι. From οἶδα. Verb. Perfect, imperative, active, 2nd person, singular. [v2srma–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72202.
γῆς. From Γαῖα. Noun. Feminine, genitive, singular. [n-s–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n21401.
γῆς. From γῆ. Noun. Feminine, genitive, singular. [n-s–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n22100.
ἄνασσα. From ἄνασσα. Noun. Feminine, nominative, singular. [n-s–-fn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n7501.
ἄνασσα. From ἄνασσα. Noun. Feminine, vocative, singular. [n-s–-fv-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n7501.
ἄνασσα. From ἀνάζω. Verb. Aorist, indicative, active, 1st person, singular. [v1saia–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6509.
τῆσδε. From ὅδε. Noun. Feminine, genitive, singular. [n-s–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
μή. From μή. Conjunction. [c––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67283.
μὴ. From μὴ. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67283.
μή. From μή. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67283.
σε. From σύ. Pronoun. accusative, singular. [p-s––a-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n97456.
σε. From σύ. Pronoun. accusative, singular. [p2s––a-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n97456.
δίς. From δίς. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n27438.
δίς. From δίς. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n27440.
φράσαι. From φράζω. Verb. Future, participle, active, feminine, dative, singular. [v-sfpafd-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n112217.
φράσαι. From φράζω. Verb. Aorist, imperative, middle, 2nd person, singular. [v2samm–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n112217.
φράσαι. From φράζω. Verb. Aorist, infinitive, active. [v–ana–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n112217.
φράσαι. From φράζω. Verb. Aorist, optative, active, 3rd person, singular. [v3saoa–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n112217.
μήτ’. From μήτε. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67541.
μήτ’. From μήτις. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
μήτ’. From μήτις. Noun. nominative, singular. [n-s––n-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
μήτ’. From μήτις. Noun. vocative, singular. [n-s––v-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
μήτ’. From μήτις. Noun. accusative, singular. [n-s––a-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
ἔπος. From ἔπος. Noun. Neuter, nominative, singular. [n-s–-nn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n41858.
ἔπος. From ἔπος. Noun. Neuter, vocative, singular. [n-s–-nv-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n41858.
ἔπος. From ἔπος. Noun. Neuter, accusative, singular. [n-s–-na-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n41858.
μήτ’. From μήτε. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67541.
μήτ’. From μήτις. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
μήτ’. From μήτις. Noun. nominative, singular. [n-s––n-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
μήτ’. From μήτις. Noun. vocative, singular. [n-s––v-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
μήτ’. From μήτις. Noun. accusative, singular. [n-s––a-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n67552.
ἔργον. From ἔργον. Noun. Neuter, nominative, singular. [n-s–-nn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n42214.
ἔργον. From ἔργον. Noun. Neuter, vocative, singular. [n-s–-nv-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n42214.
ἔργον. From ἔργον. Noun. Neuter, accusative, singular. [n-s–-na-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n42214.
ὧν. From ὅς. Pronoun. Feminine, genitive, plural. [p-p–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n75512.
ὧν. From ὅς. Pronoun. Feminine, genitive, plural. [p-p–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n75513.
ὧν. From ὅς. Pronoun. Masculine, genitive, plural. [p-p–-mg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n75512.
ὧν. From ὅς. Pronoun. Masculine, genitive, plural. [p-p–-mg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n75513.
ὧν. From ὅς. Pronoun. Neuter, genitive, plural. [p-p–-ng-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n75512.
ὧν. From ὅς. Pronoun. Neuter, genitive, plural. [p-p–-ng-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n75513.
ἄν. From ἄν. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6207.
ἄν. From ἄν. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6208.
ἄν. From ἄν. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6209.
ἄν. From ἄν. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6210.
ἄν. From ἄν. Conjunction. [c––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6207.
ἄν. From ἄν. Conjunction. [c––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6208.
ἄν. From ἄν. Conjunction. [c––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6209.
ἄν. From ἄν. Conjunction. [c––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6210.
ἄν. From ἀνά. Preposition. [r––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6213.
ἄν. From ἐάν. Conjunction. [c––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n29859.
ἄν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6207.
ἄν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6208.
ἄν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6209.
ἄν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6210.
ἂν. From ἀνά. Preposition. [r––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6213.
ἂν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6207.
ἂν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6208.
ἂν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6209.
ἂν. From ἄν. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n6210.
δύναμις. From δύναμις. Noun. Feminine, nominative, singular. [n-s–-fn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n28569.
ἡγεῖσθαι. From ἡγέομαι. Verb. Present, infinitive, middle. [v–pnm–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n46613.
θέλῃ. From ἐθέλω. Verb. Present, subjunctive, middle-passive, 2nd person, singular. [v2spse–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n30790.
θέλῃ. From ἐθέλω. Verb. Present, indicative, middle-passive, 2nd person, singular. [v2spie–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n30790.
θέλῃ. From ἐθέλω. Verb. Present, subjunctive, active, 3rd person, singular. [v3spsa–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n30790.
εὐμενεῖς. From εὐμενέω. Verb. Present, indicative, active, 2nd person, singular. [v2spia–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44451.
εὐμενεῖς. From εὐμενής. Noun. Masculine, accusative, plural. [n-p–-ma-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44452.
εὐμενεῖς. From εὐμενής. Noun. Feminine, accusative, plural. [n-p–-fa-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44452.
εὐμενεῖς. From εὐμενής. Noun. Masculine, nominative, plural. [n-p–-mn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44452.
εὐμενεῖς. From εὐμενής. Noun. Masculine, vocative, plural. [n-p–-mv-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44452.
εὐμενεῖς. From εὐμενής. Noun. Feminine, nominative, plural. [n-p–-fn-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44452.
εὐμενεῖς. From εὐμενής. Noun. Feminine, vocative, plural. [n-p–-fv-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n44452.
γάρ. From γάρ. Particle. [g––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n21618.
γὰρ. From γάρ. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n21618.
γάρ. From γάρ. Adverb. [d––––]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n21618.
ὄντας. From εἰμί. Verb. Present, participle, active, masculine, accusative, plural. [v-pppama-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n31130.
ἡμᾶς. From ἐγώ. Pronoun. Masculine, accusative, plural. [p-p–-ma-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n30657.
ἡμᾶς. From ἐγώ. Pronoun. Feminine, accusative, plural. [p-p–-fa-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n30657.
ἡμᾶς. From ἡμός. Adjective. Feminine, genitive, singular. [a-s–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n47379.
τῶνδε. From ὅδε. Noun. Feminine, genitive, plural. [n-p–-fg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
τῶνδε. From ὅδε. Noun. Masculine, genitive, plural. [n-p–-mg-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
τῶνδε. From ὅδε. Noun. Neuter, genitive, plural. [n-p–-ng-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n72010.
συμβούλους. From σύμβουλος. Noun. Masculine, accusative, plural. [n-p–-ma-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n98329.
καλεῖς. From καλέω. Verb. Future, indicative, active, 2nd person, singular. [v2sfia–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n52571.
καλεῖς. From καλέω. Verb. Present, indicative, active, 2nd person, singular. [v2spia–-]. See urn:cite2:hmt:lsj.chicago_md:n52571.